Inspecția tehnică imobiliară – Situații reale în care NU este recomandat să achiziționezi o casă veche

January 18, 2026
Catalin Albu
Inginer Home Planning
București
Analiză
Achiziția unei case vechi poate ascunde riscuri majore care nu sunt vizibile la o primă vizionare. Acest articol explică situațiile concrete în care o inspecție tehnică imobiliară indică faptul că o locuință nu ar trebui cumpărată, evidențiind problemele structurale, intervențiile neautorizate și factorii care pot transforma o aparentă oportunitate într-o investiție riscantă.

Achiziția unei case vechi poate părea, la prima vedere, o decizie avantajoasă din punct de vedere financiar sau al amplasării. Totuși, în lipsa unei analize tehnice riguroase, o astfel de investiție poate ascunde riscuri majore legate de siguranță, durabilitate și costuri viitoare semnificative. O inspecție tehnică imobiliară realizată înainte de cumpărare este esențială pentru identificarea problemelor structurale, a intervențiilor neconforme și a degradărilor acumulate în timp.

Ce presupune o inspecție tehnică imobiliară și de ce este esențială?

Inspecția tehnică imobiliară reprezintă o evaluare profesională a stării reale a unei construcții, având ca scop analiza structurii de rezistență, a elementelor constructive și a instalațiilor. Aceasta este realizată de specialiști cu experiență și permite identificarea atât a defectelor vizibile, cât și a celor ascunse, care pot afecta siguranța în exploatare și valoarea reală a imobilului.

Prin intermediul unei inspecții tehnice, pot fi prevenite investiții riscante, lucrări costisitoare de remediere sau situații periculoase pentru viitorii ocupanți.

Riscuri majore întâlnite la casele vechi

1. Intervenții neautorizate asupra structurii de rezistență

Unul dintre cele mai grave semnale de alarmă este existența modificărilor structurale realizate fără proiect tehnic și fără autorizație. Frecvent, la casele vechi se întâlnesc situații precum:

  • eliminarea pereților portanți pentru recompartimentare,
  • afectarea stâlpilor sau grinzilor pentru mărirea spațiilor,
  • tăieri sau perforări ale elementelor structurale.

Astfel de intervenții reduc drastic capacitatea portantă a clădirii și cresc vulnerabilitatea acesteia, în special la acțiuni seismice.

2. Extinderi și supraetajări realizate fără respectarea normelor

Multe imobile vechi au fost extinse sau supraînălțate de-a lungul timpului, fără verificări structurale prealabile. Turnarea de plăci suplimentare, închiderea podurilor sau adăugarea unor niveluri noi, fără adaptarea structurii existente, pot conduce la:

  • tasări neuniforme,
  • fisuri structurale,
  • pierderea stabilității globale a clădirii.

Aceste probleme pot deveni critice în timp și sunt dificil de remediat ulterior.

3. Afectarea structurii din cauza intervențiilor asupra instalațiilor

Lucrările de modernizare a instalațiilor electrice, sanitare sau de încălzire sunt adesea realizate fără a ține cont de structura de rezistență. Exemple frecvente includ:

  • străpungerea pereților portanți pentru trasee de instalații,
  • tăierea grinzilor pentru montarea sistemelor de ventilație,
  • modificări necontrolate în zone structurale sensibile.

Aceste acțiuni pot slăbi semnificativ elementele structurale și pot compromite comportarea clădirii în timp.

4. Gestionarea defectuoasă a apelor pluviale la nivelul fundației

Un alt defect des întâlnit la casele vechi este lipsa unui sistem eficient de evacuare a apelor pluviale. Apa acumulată în jurul fundației poate:

  • reduce capacitatea portantă a terenului,
  • genera infiltrații în subsol sau la baza pereților,
  • favoriza apariția fisurilor, mucegaiului și degradărilor finisajelor.

Aceste probleme afectează atât structura, cât și confortul și sănătatea ocupanților.

5. Clădiri „legalizate” în ciuda unor vicii majore

Există situații în care imobile cu probleme structurale semnificative ajung să fie legalizate administrativ, fără ca deficiențele reale să fie corect evaluate. În astfel de cazuri, documentația existentă poate crea o falsă impresie de siguranță, iar noii proprietari descoperă ulterior defecte grave, cu impact financiar major.

6. Vechimea construcției și expunerea la cutremure

Durata normată de viață a unei clădiri este, în mod obișnuit, de aproximativ 50 de ani. După această perioadă, fără lucrări de consolidare și întreținere corespunzătoare, riscurile cresc considerabil. Într-un context seismic activ, cum este cel din România, o casă veche, neconsolidată sau modificată necorespunzător, poate deveni extrem de vulnerabilă în cazul unui cutremur major.

Concluzie

Deși o casă veche poate părea o achiziție atractivă, riscurile tehnice asociate nu trebuie subestimate. O inspecție tehnică imobiliară realizată înainte de cumpărare este un pas esențial pentru evaluarea corectă a stării construcției. În situațiile în care sunt identificate intervenții neautorizate, deficiențe structurale majore sau probleme grave de durabilitate, decizia prudentă este evitarea achiziției.

Alegerea unei locuințe sigure, conforme din punct de vedere tehnic și legal, reprezintă o investiție în siguranța, confortul și stabilitatea pe termen lung a familiei.

Programează o inspectie tehnică aici